Geometria

Motto:Ce este Dumnezeu? El este lungime, lăţime şi adâncime.
ST BERNARD OF CLAIRVAUX, On Considerat
Geometria înseamnă, în viziunea anticilor, măsurarea pământului. În vechiul Egipt, de unde vechii greci au moştenit aceste studii, Nilul inunda malurile sale în fiecare an, acoperind malurile şi pământurile arabile din jur, de aceea, potopul simbolizează la vechii egipteni reîntoarcerea ciclică la haosul primordial, iar cand apele se retrag munca reîncepe şi se restabilesc graniţele. Această activitate era privită ca restabilirea ordinii universale pe pământ.
Geometria este studiul ORDINII SPAŢIALE prin măsurarea relaţiilor dintre forme. Geometria şi aritmetica, împreună cu astronomia, ştiinţa ordinii temporale, ordonate prin observarea mişcărilor ciclice, constituie disciplinele majore ale educaţiei clasice. Cel de-al patrulea element ale acestora, care a fost considerată a fi universală şi care defineşte şi schimbul dintre mişcările temporale ale evenimentelor raiurilor şi a ordinii spaţiale şi a dezvoltării pământului.
Această activitate a fost numită geometrie şi era privită ca restabilirea principiului ordinii şi a legii pe pământ.
Ordinea corpului uman va transforma aceasta şi se va reflecta în ordonarea a tot ceea ce este pe pământ. Astronomii templelor pot spune că anumite configuraţii cereşti au schimbat orientarea sau locaţia unui templu care a fost construit în conformitate cu acestea. Astfel pentru egipteni, metafizica era o dimensiune socială şi fizică. Această activitate de măsurare a pământului a devenit baza ştiinţelor naturale ca întruparea formelor arhetipale circulare, pătrate şi triunghiulare.

Scopul implicit al acestei educaţii era de a oferi minţii capacitatea de a deveni UN RELEU PRIN CARE PĂMÂNTUL (la nivelul formei manifestate) putea să primească abstractul, viaţa cosmică din raiurile cereşti. Practica geometriei era apropiată de modul în care ACEST UNIVERS ESTE ORDONAT ŞI SUSŢINUT. Diagramele geometrice pot fi contemplate ca fiind momente ale revelării continue, dincolo de timp, a acţiunilor universale ascunse în spatele percepţiei senzoriale. Astfel se pare că matematica a devenit o disciplină atât pentru intelkect cât şi pentru spirit.

Platon considera geometria şi numerele ca fiinde cele ce pot reduce totul la esenţial, iar de aceea pentru a comunica a aceste idei era necesar cunoaşterea limbajului filozofic. Dar adevărata virtute a funcţionării la un a numit nivel al realităţii era că geometria şi numerele pot deveni vehicole pentru contemplarea filozofică.
Filozofia greacă defineşte această noţiune de nivele, folositoare ale gândirii noastre, pentru a putea face distincţia între tipologie şi arhetip. Utilizând informaţia dată de bazoreliefurile egiptene, care funcţionau pe trei register, unul superior, unul mediu şi unul inferior, putem defini al treilea nivel, cel ECTIPAL, situate a fi între arhetip şi tipologie.
Arhetipalul priveşte procesele universale sau dinamice care pot fi considerate independente de orice structură sau de orice tip de Geometrie ca practică, contemplativă este personificată printr-o femeie rafinată şi elegantă pentru funcţionarea geometriei ca o sinteză creatoare, intuitivă ca o activitate exactă a minţii asociată cu principiul feminin. Dar când aceste legi geometrice este necesar să fie aplicate în tehnologia vieţii cotidiene ele sunt reprezentate de către principiul masculine raţional: geometria contemplativă este transformată în geometrie practică.