Despre Orgoliu - Lise Bourbeau

Sunt foarte putini oameni carora le place sa auda vorbindu-se despre orgoliu. N-am intalnit inca pe nimeni care sa fi reusit sa-l stapaneasca in intregime. Orgoliul este una din numeroasele manifestari ale fricii, dar acesta are si o latura care tine de aspiratia spre perfectiune a omului. Acesta este constient de perfectiunea divina care exista in el, dar o exploateaza in mod gresit din dorinta de a avea intotdeauna dreptate, in detrimentul celorlalti. Orgoliul este o alta greseala a planului mental, a intelectului.

Orgoliosul se recunoaste dupa felul in care vrea, in orice imprejurare, sa aiba dreptate si sa le arate celor din jur ca ei gresesc. Vrea sa dea impresia ca el este singurul castigator. Dar puterea ce pare sa vina din orgoliu nu este decat o iluzie, caci, in realitate, orgoliosul pierde intotdeauna.
Se spune ca orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanitatii. El sta la originea marilor tulburari din viata sociala, a rivalitatii intre popoare, a razboaielor, intrigilor, urii si ranchiunei manifestate fata de altii. Orgoliul da nastere la ambitii pentru putere, dar inaspreste inima si ne impiedica sa ne iubim semenii.
Orgoliosul e convins ca el e intotdeauna drept si ceilalti nu. A incerca sa schimbi pe cineva e o forma de orgoliu. Cand, in sinea ta, crezi ca esti corect si ai dreptate in comparatie cu altul care, dupa tine, nu numai ca greseste, dar modul lui de gandire e complet deplasat, tu esti singurul care are de pierdut.
Daca te lasi stapanit de orgoliu, asta te va costa foarte mult in ceea ce priveste dragostea, relatiile, sanatatea si fericirea! Oare chiar merita?

Orgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. E atat de plin de el, incat orice tentativa de a-l lamuri va fi sortita esecului. Nu vrea sa stie nimic. Nu suporta sa fie contrazis. ii place compania oamenilor care il flateaza. Binele pe care-l infaptuieste cineva cu dorinta secreta de a fi aplaudat si glorificat se intoarce intotdeauna impotriva autorului sau.
Din acest motiv, atatia oameni care incep un lucru cu bune intentii ,acesta, in final, se intoarce impotriva lor, caci, pe parcurs, orgoliul a pus stapanire pe ei.
Exista doua forme de orgoliu: mental si spiritual.

Orgoliul mental il caracterizeaza pe cel care crede ca stie totul. De indata ce i se pun la indoiala cunostintele, orgoliul iese la suprafata si acesta este inceputul unei indelungi lupte obstinate pentru a-l face pe interlocutor sa-i inteleaga punctul de vedere. Il putem recunoaste pe orgolios dupa felul lui de a fi. Vorbeste repede, intr-un stil grabit. Vrea cu orice pret sa aiba dreptate si incearca in toate felurile sa se faca inteles, pana cand interlocutorul exclama: “Aha, am inteles”. Trebuie sa-i dai dreptate!

O alta trasatura specifica orgoliosului este folosirea in mod curent a cuvintelor: “Da, stiam”. El stie totul. Daca intr-adevar stie totul, de ce se simte obligat sa o spuna? Ti se intampla de multe ori sa rostesti aceasta fraza? In aceasta situatie, cel mai important este sa fii tu insuti convins ca stii. Tu si numai tu!
Daca ai fost intrebat:”- Stiai?”, era cu totul altceva. Era o intrebare care astepta un raspuns. Nevoia de a spune ca stiai ceva, fara a fi fost intrebat, se naste din orgoliu.

Orgoliul te face sa rezisti oricarei transformari interioare. incearca mereu sa te impiedice sa-l vezi pe Dumnezeu in fiecare om, sa ierti, sa-ti exprimi emotiile si sentimentele, sa fii tu cu adevarat, sa inveti sa te cunosti si sa evoluezi. Daca in prezent esti suparat pe cineva si simti ca ti-e imposibil sa-i ceri iertare, in primul rand fiindca-i porti pica si fiindca n-ai incercat sa recunosti dragostea in gesturile sau cuvintele sale, inseamna ca lasi orgoliul sa te impiedice. Probabil gandesti in felul urmator: “Dar daca i-as cere iertare, asta ar insemna, nici mai mult nici mai putin, sa-i dau dreptate si sa recunosc ca am gresit!”.

Incearca sa privesti orgoliul ca pe o entitate exterioara care nu vrea decat sa te influenteze. Imagineaza-ti ca e o voce din capul tau care te deranjeaza continuu si nu te lasa sa traiesti. Hotaraste ca, de acum inainte, vrei sa-ti dirijezi singur viata, fara a mai asculta de vocea aceea.

Iti sugerez sa-i dai, ca si supraconstiintei tale, un nume, de exemplu, CANTA. De fiecare data cand ii simti prezenta, spune-i: CANTA, pleaca de aici, nu te-am invitat, dispari imediat! Vei vedea ca e foarte eficient. Cand esti stapanit de orgoliu, nu mai esti tu insuti, nu-l mai exprimi pe Dumnezeul tau interior. Te lasi influentat.

Orgoliul tau va face orice pentru a supravietui. Se va intoarce impotriva ta din momentul in care ai hotarat ca vrei sa-l stapanesti. Te va ataca mai ales in primele saptamani ce urmeaza deciziei tale. Dupa observatiile si experientele personale, pot sa-ti spun ca in primele trei saptamani va fi cel mai rau. Apoi, treptat, rezistenta sa incepe sa slabeasca si totul devine mult mai usor.

Orgoliului ii este frica. il putem compara cu o vecina care vine mereu la tine sa-ti impuie capul cu povesti infricosatoare. Tu o lasi sa te ameteasca astfel in orice moment al zilei. Cand, in sfarsit, te decizi sa-i spui: Pleaca de aici, nu mai am chef de povestile tale, ea intra in panica. isi pierde teritoriul unde putea oricand sa se defuleze. Dar va reveni, pentru a verifica adevarul spuselor tale. Asa se intampla si cu orgoliul. O vreme va face orice ca sa supravietuiasca, pentru a disparea apoi cu totul. Trebuie sa ramai in permanenta atent, sa fii stapan pe situatie.

E bine sa fii mai constient, pentru ca omul e in general foarte orgolios. Nu ne putem debarasa de azi pe maine de aceasta boala care exista de generatii intregi. Incepe prin a castiga mici victorii in fiecare zi, facand acte de dragoste!

Orgoliul reprezinta de fapt exaltarea eului inferior, a personalitatii, in contradictie cu eul superior, individualitatea. Pe masura ce o vei dezvolta pe aceasta din urma, orgoliul va avea tot mai putina putere asupra ta.

Atentie si la orgoliul spiritual. Pe masura ce o persoana evolueaza, ea devine tot mai constienta si pericolul de a se lasa stapanita de orgoliu va fi tot mai mare. Incepe sa se simta superioara celorlalti: “Eu sunt mai bun decat tine. El nu e atat de evoluat ca mine”. Aceste ganduri se nasc din orgoliul spiritual. Am cunoscut persoane care atinsesera un grad de evolutie ridicat dar, in momentul in care era vorba sa le fie de folos altora, s-au lasat stapanite de orgoliu si totul s-a intors impotriva lor.

Este foarte important sa fii atent in special cand devii mai constient. Faptul ca ai ajuns la un nivel mai ridicat decat altcineva nu inseamna neaparat ca acesta iti este inferior. Gradul lui de constiinta e inferior, dar puritatea sufletului sau e la fel de perfecta ca a ta. Numai exprimarea e diferita.

Daca ii privesti pe ceilalti ca fiind mai mici decat tine e ca si cum te-ai compara cu un elefant si i-ai considera pe ceilalti niste soareci. Crezi ca un elefant e mai valoros, ca animal, decat un soarece? E primejdios sa gandesti astfel. E ca si cum ai spune ca tu esti Dumnezeu si celalalt nu. Dar trebuie sa-l vezi pe Dumnezeu in fiecare om.

Ceea ce face deosebit de dificila munca pentru stapanirea orgoliului este faptul ca, de indata ce cineva se lasa cuprins de orgoliu, aceasta tinde sa scoata la iveala si orgoliul celuilalt. Cand doi orgoliosi se infrunta, rezultatul este inevitabil doi invinsi.

Cel mai bun mijloc de a invata sa-ti stapanesti orgoliul atunci cand discuti cu cineva care tine neaparat sa aiba dreptate este sa nu te incapatanezi. Accepta ideea ca, in momentul respectiv partenerul tau de discutie detine un adevar important pentru el. la fel de important ca al tau. Cine are dreptate? Amandoi, fara indoiala.

Deci, accepti in forul tau interior ca celalalt are dreptate, dar ca si adevarul tau e la fel de important. iti sugerez sa-i raspunzi urmatoarele:” Accept punctul tau de vedere, chiar daca este diferit de al meu si chiar daca nu-l inteleg. Accept ca pentru tine e important”. Celalalt va fi complet naucit. Orgoliosul vrea intotdeauna sa castige, sa aiba dreptate, sa aiba impresia ca celalalt a pierdut. Dar, dupa aceste cuvinte, se va gasi intr-o situatie in care adevarul sau este acceptat fara ca celalalt sa piarda. Vorbindu-i astfel, eviti sa te certi cu el sau sa i te supui.

Supunerea inseamna a-ti schimba punctul de vedere pentru a fi de acord cu celalalt. Si in acest caz, amandoi aveti de pierdut: tu fiindca, supunandu-te, ai impresia ca ti-ai pierdut toata energia, si celalalt, care se crede castigator, dar si-a castigat o falsa putere. Puterea lui trebuie sa vina din el insusi, nu din ceilalti. Oricine castiga prin orgoliu este in mod automat un invins.

Contrariul orgoliului il reprezinta umilinta. Dar, atentie, multi oameni se considera umili pentru a-si ascunde teama, caci in realitate ei sunt slabi. Le e atat de teama sa nu greseasca, incat se supun de buna voie. Da-le puterea si vei vedea ca se schimba imediat; umilinta lor dispare ca prin farmec… Este ceea ce numim falsa umilinta.

Sunt si oameni care se umilesc mereu si nu-si pot accepta talentele si calitatile. Se simt foarte incurcati cand cineva le face un compliment. Fac totul cu umilinta… Si asta este tot falsa umilinta, de fapt, tot o forma de orgoliu.

Cel mai bine este sa te compari cu cei care-ti sunt cu mult superiori si sa-ti dai seama ca, pur si simplu, ei stiu mai bine sa-l exprime pe Dumnezeu. Astfel realizezi ca mereu mai ai ceva de invatat si accepti mai usor ca orice om e atat de perfect pe cat poate fi el.

Orgoliul atrage dupa sine ipocrizia, vanitatea, setea de putere si alte stari de spirit care nu sunt benefice. Exista doua forme de ipocrizie: cea a omului puternic care se da drept un oarecare si cea a omului obisnuit care se da mare. Ambele forme ne pun in incurcatura: unul prin falsa umilinta, celalalt prin vanitate.
Daca orgoliosul ar stii ce-l asteapta dupa moarte… si ce isi pregateste pentru viata viitoare…! Aceasta nu e o carte de spiritism, dar e bine sa reflectezi la tot ce ti-am spus. De aceea e important sa-ti stapanesti orgoliul, sa devii mai constient de motivatiile tale. Vrei sa te bucuri de glorie si sa fii flatat de ceilalti? Daca e asa, totul se va intoarce impotriva ta. E chiar asa de important sa ai intotdeauna dreptate? Observa cat te poate costa asta!

Poate ajuti pe cineva in speranta ca-ti va spune cat esti de bun si de minunat? Speri ca ajutorul pe care-l dai sa fie strigat in gura mare pe strada, de toata lumea? Observa ce se intampla cu tine! Sa presupunem ca ai ajutat pe cineva, dar persoana respectiva ti s-a parut ingrata, nerecunoscatoare. Nici macar nu ti-a multumit, in schimb a inceput sa povesteasca tuturor cum si-a luat viata in propriile maini si, astfel, s-a schimbat nebanuit de mult. Despre ajutorul tau n-a suflat nici o vorba! Te demoralizeaza, nu-i asa?! Ai fi preferat sa spuna ca totul ti se datoreaza tie? A astepta recunostinta din partea cuiva este o forma de orgoliu.

Poate vei fi tulburat citind aceste randuri, dandu-ti seama cat esti de orgolios! Dar scopul meu nu este sa te tulbur, ci sa te fac sa devii constient. Daca iti vei da seama ca esti o persoana orgolioasa, e vremea sa incepi sa lupti cu orgoliul tau, caci el este cel care te impiedica sa iubesti.

Tot mai multi oameni sunt afectati de boli grave de inima cum ar fi scleroza multipla. Orgoliul face ravagii. Ideal pentru ei ar fi sa-si lase inima libera sa iubeasca. Sa fie mai putin duri fata de ei insisi si fata de ceilalti.
Latura mentala trebuie folosita pentru a evolua si nu pentru a te umili pe tine si pe altii. Sinceritatea te va face sa traiesti o fericire cu mult mai mare decat aceea de a avea totdeauna dreptate.

Daca iti vei da seama ca n-ai taiat legaturile cu parintii tai, dupa ce ai trecut printr-o asemenea faza, si inca eziti sa o faci, e un semn de orgoliu. A cere iertare si a-ti arata dragostea fata de cineva nu te face sa pierzi nimic. Toti cei implicati sunt atat de perfecti pe cat stiu sa fie. Fiecare a facut asa cum s-a priceput mai bine. Pur si simplu, n-a stiut sa-si exprime dragostea. Pentru a o lua de la inceput, unul sau altul trebuie sa- si deschida inima si sa-si lase orgoliul deoparte. E cel mai bun lucru pe care il poate face un om pentru celalalt. A gandi sau a vorbi cu capul e o forma de orgoliu. in acel moment intri in contact cu mintea celuilalt si el iti raspunde tot cu capul, nu cu inima.

Totul revine mereu la acelasi lucru: dragostea. Fiecare semn de dragoste sfarseste prin a rezolva toate problemele si transforma totul in viata. Dragostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emotionala si spirituala.

Acum iti dai seama probabil ca in spatele orgoliului se ascunde intotdeauna frica. Frica de a nu fi iubit, de a fi respins, judecat, criticat. Tema de a nu fi la inaltime intr-o situatie, teama de a pierde pe cineva sau ceva. Daca ai de-a face cu o persoana orgolioasa, incearca sa observi toata suferinta si teama ascunse in comportamentul sau. Poate ca va incerca sa te schimbe, sa-ti provoace teama prin atitudinea sa autoritara, transanta. Dar sa nu te lasi impresionat, caci in realitate este, probabil, mai speriata decat tine. Nu incerca sa-i raspunzi tot cu mintea. Vazandu-i suferinta, vei fi in masura sa ajungi la inima ei.
La sfarsitul acestui capitol, te sfatuiesc sa faci o retrospectiva a ultimelor trei zile. Scrie tot ce-ti amintesti in legatura cu contactele pe cate le-ai avut (cu cei apropiati sau cu altii) – prin ganduri, vorbe sau fapte.

Fii sincer cu tine insuti. Nimeni nu se va uita pe foaia ta de hartie. Daca vrei, arde-o dupa ce ai terminat. Observa de cate ori te-ai lasat stapanit de orgoliu. Poate fi vorba despre orgoliu mental: “Eu stiu mai bine” sau “Eu sunt mai bun”.

Exercitiul n-a fost conceput pentru a te face sa te simti vinovat, ci pentru a te ajuta sa devii constient, sa-ti dai seama unde esti si ce hotarare trebuie sa iei. Observa cat te-a costat in ceea ce priveste sanatatea, linistea interioara, relatiile, fericirea, dragostea fata de ceilalti. Esti pregatit sa platesti in continuare acest pret?

Cred ca, daca ai reusit sa citesti pana aici, ai intentia ferma sa fii propriul tau stapan, sa stii sa-ti recunosti adevaratele nevoi. E fundamental sa te ocupi de orgoliul tau. Observa ce schimbari se vor petrece in viata ta.Cand vei termina lista, studiaza fiecare situatie si du-te sa vorbesti cu persoana in cauza. Daca e cazul sa-ti ceri iertare, fa-o. Explica-i faptul ca te-ai lasat dominat de orgoliu. Spune-i ca nu erai cu adevarat tu cel care-i vorbeai, ca totul venea din orgoliu. Marturiseste-i ca ai decis sa fii propriul tau stapan, dar va trebui sa aiba rabdare cu tine, caci nimic nu se poate face de azi pe maine. Acest semn de dragoste te va ajuta, crede-ma. Iata afirmatia pe care trebuie s-o repeti cat mai des posibil:
MÃ ACCEPT CU ORGOLIUL MEU SI MÃ ELIBEREZ TREPTAT DE EL, INCERCÂND SÃ-L VÃD PE DUMNEZEU iN TOTI CEI CE MÃ iNCONJOARÃ.

(Lise Bourbeau)