Cu vilele demnitarilor la psiholog

Dincolo de discuţia, necesară de altfel în multe situaţii, legată de justificarea legală a proprietăţilor, vilele spun multe şi despre gusturile şi trăsăturile de caracter ale politicienilor. RL a solicitat opinia a doi psihologi şi a unui arhitect pentru a analiza casele unor demnitari.
Demnitarii nu sunt doar cei care ocupă vremelnic o funcţie, ci şi modele pentru restul românilor. Ei dau tonul în materie de haine, maşini şi case, aşa cum ar trebui să dea tonul şi în ceea ce priveşte lucruri mult mai profunde: decenţă, moralitate, bun-simţ.
Am vrut să aflăm ce informaţii ne dau casele despre calităţile umane ale mai multor demnitari şi am prezentat fotografii ale vilelor acestora, pentru a fi comentate de psihologii Bogdan Lucaciu şi Hanibal Dumitraşcu şi de un arhitect de la „Universitatea de Arhitectură Ion Mincu", care a dorit să rămână anonim.Primului i s-au adus la cunoştinţă numele proprietarilor, în timp ce ultimii doi au comentat imaginile „în orb".

1.Cel mai mare ou din politica românească
Cornu. Deşi domeniul se întinde pe un deal, prin îngusta deschidere de la şosea nu se zăreşte decât o modestă vilă cu acoperiş de tablă. O potecă discretă o ia la stânga, ducând spre adevărata mega-reşedinţă de vacanţă a lui Adrian Năstase. Cea mai mare parte a domeniului său e pitulată în spatele caselor modeste ale vecinilor, care beneficiază însă de un generos front stradal, jucând rolul de barieră vizuală pentru privitorul indiscret. În faţa vilei principale, fostul premier şi-a pus un „ou" de grădină, cu înălţimea de aproximativ 1,5 metri, decorat cu motive sacrale.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E un ranch crescut prin adăugiri succesive, reprezentând spiritul de acumulare. Se vede şi din forma parcelei de teren, semănând cu o caracatiţă, care se întinde în toate părţile. Oul pus în faţa casei vrea să fie un simbol al producţiei de ouă, exact ca întreprinderile socialiste, care totdeauna aveau o statuie întruchipând unul din produsele uzinei. Ce mă intrigă e chestia asta cu «să fie ascunsă». Mă întreb de ce, doar nu fabrică armament".
H.D. „Pare a fi o realizare generată de o patologie a crizei de identitate a proprietarului ajuns în situaţia de a accede la resurse pe care în mod raţional nu ştie şi nu poate să le gestioneze. Proprietatea este o excrescenţă, materializarea delirantă a fantasmelor unei persoane ajunse în situaţia de a avea putere fără a fi educată să o exercite, fără a fi constrânsă de un cod moral şi etic pe care să şi-l fi interiorizat".
Arh. „Cuiva pot să-i placă construcţiile mai labirintice. La unul din corpurile de clădire există un tip de panotare japonez şi un chioşc care imită o pagodă. Din păcate, desenul japonez nu se leagă de restul casei, care n-are nici un stil".
Vezi galeria foto cu vila lui Adrian Năstase

2.Casa de tihnă a „boierului" Isărescu
Snagov. Guvernatorul BNR duce o viaţă retrasă într-o vilă amplasată într-o livadă perfect dreptunghiulară, îngrijită ca la carte. Lucrările agricole sunt supravegheate, spun sătenii din Snagov, chiar de către soţia guvernatorului BNR. Vila mai deţine şi o piscină acoperită, şi un teren de tenis privat. La marginea proprietăţii, Mugur Isărescu a plantat mai multe rânduri de pomi.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E casa de tihnă de la ţară a boierului. Proprietarul e un pic ţăran, un pic legat de glie şi produce, îi place munca. Numărul de mese din grădină, trei la număr, arată că e locul unde viziuni diferite pot să găsească o mediere. Căsuţa din spate, replică a celor de la Muzeul Satului, reprezintă nevoia de a te retrage undeva chiar din mijlocul alor tăi. E o persoană mai romantică, ce are nevoie din când în când de intimitatea lui, de un loc de gândire".
H.D. „Proprietarul acestui conac pare a fi un urmaş al vechilor boieri valahi. A ales să locuiască izolat, printre hectare de culturi agricole, ca să nu aibă un contact direct cu propriii membri ai comunităţii pe care o reprezintă. Singurătatea proprietarului este generată de viziunea bucolică şi nerealistă pe care o are în legatură cu viaţa".
Arh. „Strict ca morfologie arhitecturală e mai temperată. Are oarecum o alură de conac tradiţional şi foloseşte elemente din arhitectura tradiţională."
Vezi galeria foto cu vila lui Mugur Isărescu


Ce a scris Videanu pe fundul piscinei
Snagov. În spatele cimitirului de la Snagov, printre clădiri modeste, unele chiar în paragină, se ridică palatul ministrului Economiei, Adriean Videanu. Pe fundul piscinei turcoaz, care ocupă partea din spate a domeniului, au fost inscripţionate două litere în stil gotic, „M" şi „A" unite printr-o liniuţă şi încadrate de o bulină albă, semnificând, cel mai probabil, iniţialele cuplului Mioriţa-Adriean, însă paleta de posibile sensuri poate fi mult mai largă : Milionar-Adriean, Ministru-Adriean, Marmosim-Adriean.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă în stil colonial, autosuficientă, părând să cuprindă tot ce are nevoie un clan. Aduce a curtea unui nobil medieval, numai ziduri de cetate împrejur n-are. E foarte multă piatră şi grădiniţă puţină. Totul e uşor aseptic, adică piatra se curăţă, se spală, nu-i noroi, de parcă proprietarul se fereşte de pământ".
H.D. „Proprietarul pare a fi dezvoltat sindromul megalomanic al lui Nicolae Ceauşescu. Casa striveşte orice altă construcţie din zonă, părând a fi mai mare decât biserica din localitate. E o încercare în plan simbolic de a impune comunităţii ideea că centrul de putere al acesteia e reprezentat de către acest proprietar".
Arh. „Încearcă să aibă un monumentalism clasic, însă e o casă foarte încărcată cu de toate pe ea - rond pentru maşini, mică seră, piscină, coloane - şi care nu are nici un fel de sensibilitate faţă de natură. E urâtă, fără nici un fel de stil, un display de bogăţie şi egolatrie, un microcosmos ce pune împreună o mulţime de clişee de lux care nu dovedesc cultură".
Vezi galeria foto cu vila lui Adriean Videanu

Tăriceanu, un Sergiu Nicolaescu mai „tânăros"
Ciofliceni. Casa de 500 de mp a lui Călin Popescu Tăriceanu beneficiază de o ieşire generoasă către Lacul Snagov, dar este înghesuită între cele două proprietăţi vecine. Arhitectura este o combinaţie interesantă de modernism şi clasic, dominantă fiind ideea de funcţionalitate. Are un garaj construit sub pământ şi acoperit cu gazon, precum şi o piscină.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă mai futuristă, mai sportivă cumva. Chiar dacă e evident că e uriaşă, nu e făcută de reprezentare publică, ci e pentru gaşcă. E stilul ăla tânăros cumva, e un fel de Sergiu Nicolaescu mai în putere. E ca o bază sportivă".
H.D. „Pare a fi proiecţia fantasmatică obţinută printr-un proces de aglutinare, construcţia îndeplinind, prin arhitectura pe care o are, atât funcţia de locuinţă, cât şi pe cea de sediu de firmă, materialul utiliza, sticla, reprezentând nevoia de multiplicare a puterii proprietarului".
Arh. „Deşi e la fel de mare ca celelalte, mi se pare că toată povestea intră în acelaşi tip de vocabular arhitectural, unul ceva mai modern. E o casă unitară, care vorbeşte de la cap la coadă acelaşi limbaj".
Vezi galeria foto cu vila lui Călin Popescu Tăriceanu

Guşă - pensionar politic de lux
Cornu. Pe uşa vilei de la Cornu a lui Cosmin Guşă scrie „Live Fast", probabil fără nici o legătură cu scurta sa viaţă politică. Tot pe uşă e desenat şi un cap de mâţă. Vila cu trei nivele posedă un teren de tenis cu nocturnă şi câteva rânduri de pomi. Proprietatea lui Cosmin Guşă e cocoţată tocmai sus pe deal, de unde poate să aibă o panoramă cuprinzătoare a majorităţii proprietăţilor politice din zonă. În faţă are un Jeep Grand Cherokee, o limuzină Lexus şi un Mercedes A Classe. Lângă vilă, un bătrân sortează o movilă de ceapă, iar pe terasă Cosmin Guşă citeşte în linişte.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Povestea asta de a-şi pune căsoiul cât mai sus pe deal şi de a vedea de la înălţime totul ar putea trăda dorinţa de ascensiune, setea de putere. Referitor la terenul de tenis, acesta e specific aristocraţiei contemporane. Fără să joci tenis nu poţi să intri în clubul select de la Harvard."
H.D. „Proprietarul a căutat să îşi gratifice propriul status social, reliefat prin dimensiunile, dar mai ales prin poziţionarea locuinţei. Există tendinţa la oamenii politici de a-şi su-blinia puterea şi resursele generate de aceasta prin supradimensionarea proprietăţilor şi prin izolarea de restul comunităţii".
Arh. „E derivată din arhitectura cabanelor. E o casă posibilă, în zona montană."
Vezi galeria foto cu vila lui Cozmin Guşă

Ponta stă în zestrea soţiei
Cornu. Daciana Sârbu a avut ca aport propriu la măritiş, printre alte bunuri, şi o casă de vacanţă. De fapt, chestiunea e destul de ambiguă, fiindcă în curtea cuplului sunt două case de vacanţă în loc de una, iar printre copaci se mai zăreşte un al treilea acoperiş. Curtea de 5.000 mp e un părculeţ privat, cu pomişori, gazon, seră, loc de joacă şi mulţi arbori uriaşi. În curte sunt parcate un Land Rover ca acela al Elenei Băsescu, doar că-i alb, şi un Land Rover cu număr de Bacău.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Un aspect izbitor e gardul, care distonează de gardurile vecinilor, mult mai joase. În social-democraţie gardul între doi vecini n-are voie să fie mai deloc. Asta nu ţine de mentalitatea social-democrată, evident, ci de dreapta, conservatoare sau, eventual, liberală. Genul ăsta de casă s-ar potrivi mai degrabă unor liberali sau conservatori."
Arh. „Ca arhitectură pare să fie mai la scară, casele-s mai mici, dar faptul că nu laşi oarecare străvezime dinspre curte e o boală la ora actuală. Lumea, când se îmbogăţeşte, îşi ridică gard. E primul semn."
Vezi galeria foto cu vila lui Victor Ponta şi Dacianei Sârbu


Berceanu, în umbra lui Videanu
Snagov. Vila lui Radu Berceanu, deşi e mare (numai pe unul din lateralele etajului având patru dormitoare), are avantajul vecinătăţii cu Adriean Videanu, care o face să pară mică. Ministrul Berceanu este atent la factură, economisind o parte din cheltuielile de întreţinere prin montarea pe acoperiş a unei instalaţii solare de încălzire a apei.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Are aspectul ăla de casă de munte care se ascunde în pădure şi cere un pic de intimitate. E mai familială şi nu are grandilocvenţă. Totuşi nu se potriveşte ca sediu de firmă (n.r. - Ministrul Transporturilor nu a trecut-o în declaraţia de avere, motivând că e trecută în acte pe numele uneia dintre firmele sale)."
H.D. „Respectând proporţiile în privinţa acestei construcţii, proprietarul se înscrie în limitele bunului-simţ, ale comportamentului echilibrat şi al respectului în relaţiile cu ceilalţi. Casa e expresia interiorizării eticii şi normelor morale pe care proprietarul le are, a normalităţii personalităţii lui."
Arh. „E o siluetă de cabană care este mult umflată, o creştere la scară a unei siluete de casă căreia îi şedea bine mititică. E mai curăţică, ceva mai sensibilă la spiritul locului, care are în jur un peisaj foarte bogat."
Vezi galeria foto cu vila lui Radu Berceanu

Blaga - „Atenţie, câine rău!"
Oradea. Pe poarta casei din Oradea a lui Vasile Blaga scrie: „Atenţie, câine rău!", iar dedesubt e lipit un abţibild reprezentând un cap de buldog. Pe menajeră am găsit-o pe terasă, şezând relaxată în capul mesei cu un teanc gros de ziare în faţă. Din lateralul terasei porneşte o scară robustă şi lată care coboară în pivniţă. În fundul curţii are două garaje.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă în stil ardelenesc, cu curte interioară, ce are poarta şi gardul înalte, dar care comunică şi cu spaţiul public prin ferestrele de la stradă. Pivniţa se înscrie în tradiţia locului de a-ţi dota gospodăria cu toate cele. În ea se depozitează cârnaţii, vinul, ţuica. Inclusiv îngrijitoarea casei nu are cum să lipsească din inventar. Orice om de vază al locului, orice stâlp local - doctorul, profesorul, învăţătorul, popa - aveau în trecut astfel de case."
Arh. „Face apel la nişte elemente care trimit la specificul arhitecturii ardeleneşti. E discretă şi cu oarecare austeritate."

Funeriu, ministru de apartament
Arad. Daniel Funeriu deţine un apartament la ultimul etaj într-un bloc cu tencuiala scorojită din zona semicentrală a oraşului Arad, cu vedere la râul Mureş. Deşi în declaraţia de avere sunt trecuţi 220 mp, ministrul Educaţiei ne-a explicat că de fapt e vorba de suprafaţa cumulată a unui apartament, cu un garaj şi o magazie amenajată de tatăl său într-o mică garsonieră.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Are vecini în aceeaşi casă, salută pe cineva în fiecare dimineaţă când trece, nu doreşte neapărat să stea undeva în confidenţial şi aristocratic. E unul dintre noi. E un orăşean care, dacă vrea să se plimbe, o face la grădina botanică sau la grădina publică."
H.D. „Griul şi forma golită de conţinut estetic relevă opţiunea autistă, lipsită de imaginaţie a celui care a ales să trăiască într-un asemenea spaţiu. O asemenea persoană e probabil anxioasă şi probabil incapabilă de a face faţă stresului şi situaţiilor tensionate în care trebuie să ia decizii."
Arh. „E un bloc prost întreţinut, săracul de el, şi mai mult nu pot să spun nimic. Evident că şi-a înlocuit tâmplăria pentru că probabil se stricase."
Vezi galeria foto cu locuinţa lui Daniel Funeriu


Teodor Atanasiu, vilă în curtea soacrei
Alba Iulia. Fostul ministru al Apărării şi-a construit casa de la Alba Iulia în curtea soacrei sale. Balustradele vilei sunt din inox, gardul din fundul şi lateralul curţii e din piatră, cu arcade în care sunt montate felinare. Curtea interioară e echipată cu grătar şi balansoar. Gardul de la stradă cu goluri largi duce la o integrare armonioasă a spaţiului privat în cel public, al străzii.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E o casă de o simplitate absolută, nu văd nimic ostentativ în ea, poate să stea oricine, e a oricui, e o casă a oricui."
H.D. „Proporţiile echilibrate ale casei, albul zidurilor acesteia descifrează structura unei personalităţi decente, optimiste, care nu epatează şi nu încearcă să iasă în evidenţă prin mijloacele intruzive şi represive ale construcţiilor megalomanice diforme."
Arh. „Casa are o anumită corectitudine a ei. Nu pare excesiv de mare. E străvezie la stradă, lasă să se vadă curtea. E o comunicare între spaţiul public şi casă, care dă străzii un caracter prietenos."
Vezi galeria foto cu vila lui Teodor Atanasiu

Laszlo Borbely - o casă atemporală
Târgu-Mureş. Laszlo Borbely locuieşte pe o străduţă liniştită cu numai şase case, situată în zona zero a oraşului Târgu-Mureş, la câteva sute de metri de cetatea medievală. Aerul patriarhal al casei nu este tulburat nici măcar de ferestrele termopan, care sunt din lemn de esenţă moale.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „E genul de casă pe care un copil care creşte în curtea asta şi-o aminteşte ca fiind casa lui, cu nucul, cu leagănul, cu specificul locului, eventual şi al străzii. Copiii care ies aici eventual se vor juca cu copiii din celelalte case din jur şi ar putea fără probleme să deseneze cu cretă pe asfalt".
H.D. „Proprietarul acestei case are o structură de personalitate calmă, încreză¬toare, echilibrată, care respectă tradiţiile, valorile şi care încearcă să aibă un dialog bazat pe respect cu ceilalţi. Este o casă care respectă vecinătatea, care este integrată în spaţiul comunităţii. Drept urmare, proprietarul este o persoană neconflictuală, armonioasă."
Arh. „E o casă joasă de târg absolut tipică, construită mai demult şi reamenajată, pe care o găseşti în toate oraşele României. E foarte discretă, cu gardul tradiţional, cu intrarea în garaj făcută cu moderaţie."
Vezi galeria foto cu vila lui Laszlo Borbely

Marko Bela, verde de partid
Târgu-Mureş. Marko Bela priveşte Târgu-Mureş-ul de pe terasa vilei verzi din buza pădurii. Casa este amplasată în cartierul nou de pe dealul Răsăritului. Curtea are un balansoar generos, o terasă modestă, iar gazonul e proaspăt tuns.
Ce spune casa despre stăpân?
B.L. „Culoarea casei spune multe. Ştiţi că censul (n.r. - recensământul cetăţenilor şi al averii lor) Austro-Ungariei era făcut după culorile caselor? Românii aveau case albastre, ungurii aveau case verzi, aşa că se putea vedea de la distanţă câte fumuri de români şi câte fumuri de unguri existau acolo. E un om neostentativ, cu viaţă de familie, care duce o viaţă oarecum standard."
Arh. „E urâtă. Desenul casei nu are nici un fel de noimă. A avut un arhitect prost, îmi pare rău. La Târgu-Mureş mai există arhitectură colorată, dar nu în nuanţa asta. Îmi place că are un gard de lemn în faţă care e şi puţin străveziu."
Vezi galeria foto cu vila lui Marko Bela

Adriean Videanu are o „villa" cu spirit ludic
„Dispunerea elementelor arhitecturale şi de decor presupune un traseu iniţiatic, o călătorie prin diversele epoci istorice: de la coloanele dorice, care marchează intrarea în edificiu, la inscripţiile gotice din piscină şi până la tufişurile în forma unor frunze rebele de cannabis, specifică mişcării hippie. Această experienţă ludică a iniţiatului se termină însă violent, într-un puternic iz de mititei de la grătarul încins pe terasa din fundul curţii. O revenire bruscă pe plaiurile mioritice, într-un prezent ciudat, lipsit de substanţă şi valori, un prezent care probabil nu-şi merită trecutul."

Liviu Toader, Chief of Graphic Design la Leo Burnett

surprize frumoase

Un bun prieten si un fotograf extraordinar de inspirat mi-a facut o mare surpriza...
Multumesc Narcis

ADN-UL UN MOD DE STOCARE A SIMBOLURILOR

Simbolul este considerat drept categorie transcendentă, a supra-terestrului, a infinitului ce se revelează, a omului considerat în totalitatea sa, deoarece el vorbeşte nu numai inteligenţei, ci şi sufletului, fiind acel paralimbaj care vorbeşte dincolo de cuvinte. Simbolismul este o dată imediată a conştiinţei totale, afirmă Mircea Eliade, cu alte cuvinte a omului care se descoperă om, a omului care devine conştient de poziţia sa în univers; iar aceste descoperiri primordiale sunt strâns şi organic legate de drama sa personală, încât acelaşi simbolism determină nu numai activitatea subconştientului său, ci şi cea din care se ivesc importante expresii ale vieţii spirituale.
Perceperea simbolului exclude atitudinea de simplu spectator, necesitând şi participarea ca actor. Simbolul nu există decât pe planul subiectului, pornind însă de la obiect. Atitudinile şi percepţiile subiective fac apel la o experienţă senzorială şi nu la travaliul de conceptualizare. Calitatea specifică simbolului este cea de a rămâne de-a pururi sugestiv; fiecare din noi vede ceea ce capacitatea lui vizuală îi permite să perceapă, însă : Cine nu poate privi în profunzime, nu va putea percepe, de obicei, mai nimic.. sau cine nu va putea vedea şi ceea ce se ascunde în spatele oricărui lucru, oricărui simbol, va râmâne ignorant.
Descifrarea simbolului ne conduce, către descifrarea tainelor universului, deoarece simbolul anexează imaginii vizibile acea parte din invizibil, întrezărită doar ocult, mai precis simbolul este poarta tainică dintre vizibil şi invizibil, uşa prin care trecem în dimensiunea universală şi sacră.
Înţelegerea simbolurilor decurge atât din cunoaşterea disciplinelor raţionale, cât din perceperea directă a acestora, prin intermediul conştiinţei, iar finalitatea simbolului poate fi considerată ca fiind cea care ne ajută la conştientizarea fiinţei umane în toate dimensiunile timpului şi spaţiului, dar şi de proiecţie în lumea de dincolo, conducându-ne la o înţelegere superioară a universului şi a tainelor sale.
,,În ziua de azi, nu se mai cuceresc teritorii pentru a stăpâni oamenii, azi se cuceresc sufletele, se cucereşte psihicul. Odată ce ai psihicul, ai omul. Iar când ai omul, teritoriul vine de la sine.” (Alexandre de Marenches)
Grazyna Fosar si Franz Bludorf arata ca ADN-ul poate fi influentat si re-programat prin cuvinte si anumite frecvente. Aceste descoperiri deschid calea unui nou tip de medicina în care ADN-ul poate fi re-programat folosind cuvintele si anumite frecvente, deci fara a-l sectiona si înlocui anumite gene. Chirurgia genetica are un concurent redutabil!
Doar 10 % din ADN-ul uman este folosit pentru a fabrica proteine. Doar aceasta mica parte face obiectul cercetarilor occidentale deja cunoscute si popularizate. Restul de 90 % este considerat "material de balast", adica fara importanta. Cu toate acestea, cercetatorii rusi convinsi ca natura nu este deloc risipitoare, s-au alaturat unor lingvisti si geneticieni hotarâti sa descopere adevaratul rol al celei mai mari parti din adenomul uman. Rezultatele si concluziile acestor cercetari sunt revolutţionare!

Cuvintele care vindeca - Conform acestora, ADN-ul uman nu este doar responsabil pentru construirea corpului nostru, dar serveste si ca depozit de informatii si cale de comunicare.
Adica un fel de Internet. Lingvistii rusi au descoperit ca întregul cod genetic, îndeosebi partea de 90 % declarata inutila de occidentali, respecta aceleasi reguli folosite în toate limbile umane. Astfel, ei au comparat regulile sintactice (modul în care cuvintele formeaza fraze si propozitii), semantice (studiul întelesurilor într-un anumit limbaj) si cele gramaticale de baza.
Astfel, au descoperit ca moleculele alcaline din ADN respecta regulile gramaticale obisnuite folosite în toate limbajele umane. Cu alte cuvinte, limbajele umane nu au aparut "la întâmplare", ci sunt rezultatul ADN-ului.
Biofizicianul si biologul rus Piotr Gariaev si colegii sai au explorat si comportamentul vibrational al ADN-ului, adica efectul anumitor frecvente asupra acestuia.
Concluzia este stupefianta: cromozomii vii functioneaza exact ca si computere holografice/solitonice folosind radiatie laser generate endogen chiar în interiorul ADN-ului! Cu alte cuvinte, ei au reusit sa moduleze anumite modele vibratorii pe o raza laser cu care au influentat ADN-ul si informatia genetica. Si din moment ce structura ADN-ului este aceeasi cu cea a limbajului uman, se pot folosi cuvinte si propozitii în mod direct pentru a influenta ADN-ul, nefiind nevoie de nici-o decodificare.
Acest lucru s-a demonstrate experimental! ADN-ul viu (din tesuturi, nu "in vitro") reactioneaza prompt la raze laser modulate prin cuvinte si propozitii, dar chiar si la unde radio, daca se folosesc frecventele corespunzatoare. În acest fel se explica stiintific de ce afirmatiile, antrenamentul autogen, hipnoza si gândirea pozitiva pot avea efecte atât de puternice asupra omului.
Este deci normal si natural ca ADN-ul sa reactioneze la limbaj. În timp ce cercetatorii occidentali extrag "chirurgical" anumite gene din lantul ADN si le introduc în alta parte pentru a face experimentari, rusii au lucrat entuziasti la dispozitive care le permit sa influenteze metabolismul celular prin frecvente radio si luminoase corespunzatoare si astfel sa repare anumite defecte genetice.
Maeştrii spirituali cunosteau de mii de ani faptul ca acest corp uman este programabil prin limbaj, cuvinte si prin gând. Acum s-a demonstrat si explicat stiintific acest lucru. Desigur, frecventa folosita trebuie sa fie cea corespunzatoare. Si de aceea nu oricine are succes totdeauna sau nu obtine rezultate de aceeasi anvergura.
Omul trebuie sa lucreze" asupra proceselor interioare si sa obtina o anumita maturitate spirituala pentru a putea stabili o comunicare directa si constienta cu ADN-ul. Cercetatorii rusi lucreaza la un dispozitiv care va asigura succesul cu conditia folosirii frecventei corecte.

RELIGIE, RITUAL, SIMBOL

Supranaturalul, este perceput în general ca şi ansamblu de semnificaţii simbolice şi de acţiuni prin intermediul cărora oamenii caută şi interpretează forţele care definesc Universul, facilitează trecerea oamenilor din ordinea seculară a realităţii către sacru. Însă nu toate societăţile studiate de antropologi realizează diferenţa dintre sacru şi profan, dintre natural şi supranatural.
Religia, în sens larg, fără a cita în prealabil o serie de definiţii consacrate sau specializate, reprezintă un sistem de credinţe şi practici prin intermediul căruia un grup uman face faţă problemelor de zi cu zi (Yinger 1957, 9), fie la nivel colectiv, fie răspunzând nevoilor spirituale individuale.
Sociologia religiei reprezintă studiul ştiinţific al căilor prin care societatea, cultura şi personalitatea influenţează religia, originea ei, doctrinele, practicile şi tipurile de grupuri care o exprimă (Yinger 1958, 487-488). În consecinţă, sociologia religiei poate fi definită drept analiză a religiei ca fenomen social (Zamfir, Vlăsceanu 1998, 501). În opinia lui Émile Durkheim, funcţia religiei este aceea de a afirma superioritatea morală a societăţii asupra membrilor săi, menţinând solidaritatea societăţii (Durkheim 1995, 54). Un alt sociolog al religiei, Joachim Wach, împărtăşea convingerea lui Durkheim, considerând că „o religie trebuie să creeze şi să întreţină relaţii sociale prin însăşi natura sa” (Wach 1997, 51).
Pe de altă parte, pentru antropolog, în ceea ce priveşte preocuparea pentru problema religioasă, fundamental rămâne aspectul raporturilor dintre credinţe, comportamente şi structurile sociale (Rivière 2000, 75). Alfred Reginald Radcliffe-Brown considera că religia deserveşte scopul de menţinere a ordinii sociale, că reprezintă o parte esenţială a mecanismului social, o „parte a sistemului complex prin care fiinţele umane pot trăi laolaltă într-un aranjament ordonat de relaţii sociale” (Radcliffe-Brown 2000, 143-144).
Riturile, în viziunea lui, nu reduc incertitudinea şi anxietatea indivizilor în raporturile cu divinitatea, ci o generează, în schimb au o funcţie socială specifică, respectiv menţinerea şi transmiterea de la o generaţie la alta a unor sentimente de care depinde organizarea societăţii (Radcliffe-Brown 1964, 137-138).
La modul general, un rit poate fi definit ca sumă a practicilor realizate pentru adorarea unei divinităţi (Scheid 1995, 18). Sociologia este în principal interesată de rituri şi forme care reflectă o experienţă foarte precisă, care integrează un grup religios şi îl separă totodată de lumea exterioară, pentru a face din el o unitate sociologică. Funcţia integrativă a ritului, aşadar, este aceea de a asigura socialului permanenţa, acţionează ca un mecanism de control social, fiind legată de o morală a respectului şi a sancţiunii, dar dă şi naştere unei comuniuni între credincioşi (Rivière 2000, 20).
Cl. Geertz consideră că „(…) Religia este un sistem de simboluri care acţionează astfel încât să trezească în oameni motivaţii şi dispoziţii puternice, profunde şi durabile (…)” (Geertz 1966, 4). Prin reguli şi roluri ritul, ca de altfel şi religia, întăreşte legătura socială şi unifică simbolic o comunitate. În virtutea acestui fapt, în numeroase tipuri de societăţi, adoraţia realizată de către grup avea o importanţă mult mai mare decât adoraţia individuală, care în fond nu avea prea multă valoare în sine din punct de vedere social, reflectând interesul imediat al actantului religios. Poate din acest motiv sociologii au etichetat religia drept o instituţie conservatoare, întrucât una dintre sarcinile ei fundamentale este aceea de a legitima acţiunile elitei conducătoare (Schoenfeld 1992, 111).

ABRACADABRA

Cuvânt cu puternică încărcătură magică, Aldabaram, este varianta arabă a lui Abracadabra care a pătruns în Europa, posibil prin Spania, începând cu secolul X. Desigur el este cunoscut de magia arabă cu mult înainte de contactul cu regiunile europene. În principiu putem pleca de la premisa că el este o traducere al lui Abracadabra . În talismane, la fel ca Abracadabra, Aldabaram este rescris sub forma unui triunghi aşezat cu vârful în jos, din care, de fiecare dată, ultima literă este ştearsă (fig.1). Uzanţa lui trimite la aspectul curativ dat de altfel de purtarea generală a talismanelor în care şi este utilizat. Pentru vindecarea unui bolnav magicianul proceda la rostirea cuvintelor unul sub altul, din cele nouă rânduri astfel formate (Cifra nouă având şi ea o puternică încărcătură curativă, în sensul că ea rupe, prin formă, vraja sau boala. El poate fi pus de asemenea şi în raport cu cetele îngereşti. Mai multe la Solas Boncompagni, Lumea simbolurilor. Numere, litere şi figuri geometrice, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p.111-123), la urechea suferindului. Se rostea tare Aldabaram ca o invocare de putere, iar apoi, din ce în ce mai încet, fiecare rând, până se ajungea la litera (rândului nouă) “A”, iar de acolo, înapoi până la rândul prim respectându-se totodată şi tonalitatea (Gh. V. Brătea, Vrăjitoria de-a lungul timpului, Ed. Pollitică, Bucureşti 1985, p.199).

ALDABARAM
ALDABARA
ALDABA
ALDAB
ALDA
ALD
AL
A

Poziţionarea literelor formulei Aldabaram sub formă de talisman magic utilizat în scop curativ

Formula era scrisă pe un papirus sau pe alt material (metal sau piatră) şi era înmânată celui eliberat de boală spre protecţie, căci se credea că răul revine, rareori renunţând uşor. În principiu, cuvântul se păstrează scris pe un pergament care va trece drept panaceu. Probabil că cea mai largă utilizare era o avea împotriva deochiului. Este aproape sigur că Gh. V. Brătea exagerează atunci când susţine faptul că “o imitaţie a talismanului arab Aldabaram a fost celebrul Abracadabra” (Idem, op. cit.). Chiar dacă nu ştim când anume a apărut Aldabaram, ştim însă că Abracadabra aparţine unor civilizaţii (mai precis, egipteană), mult mai prospere în acest domeniu (al magiei) decât cea arabă. La fel ca Abracadabra, Aldabaram foloseşte nume divine de forţă (adică cuvinte care privite ca nume divine se impun în faţa forţelor infernale). Dacă primul face trimitere la Abrasax care de fapt este Mithra, Aldabaram credem că apelează la un numele plin de putere al lui Dumnezeu în religia islamică: Allah. Primele două litere ale cuvântului Aldabaram l-ar reprezenta pe Allah (Dumnezeu, care la arabi are 99 de nume. În acest sens, recomandăm: Abu Hâmid al Ghazâlî, Les 99 Beaux Noms de Dieu, Edition de la Ruche, paris, 2002), apelativ divin care a intrat în uzul religios după ce a fost “ales” de către Mahomed cu scopul clar de a-l determina pe Dumnezeul cel unic al islamului. Până atunci el n-a fost altceva decât numele unei zeităţi mărunte dintr-un imens panteon. Iată cum apare argumentul cu privire la vechimea lui Aldabaram care poate fi stabilită pe undeva pe la anul 570 d.Hr. Al (lah) Al (dabaram) Oricum, uzanţa magică este punctul lui forte. Brătea susţine aici că Aldabaram, la fel ca şi Abracadabra, se utilizează împotriva durerilor de cap (sediul raţiunii şi deci cel mai expus atacurilor demonice), “fiind repetat zilnic de şapte sau de nouă ori” (Ibidem). Ceea ce se specifică în mod clar este că Aldabaram putea fi “activat” doar de o persoană “iniţiată în magie, singura capabilă să insufle (influenţeze prin propria putere interioară, sau credinţă -n.n.) forţă cuvintelor respective” (Ibidem). Este adevărat că din punct de vedere tehnic, pe tărâmul magiei, modul de pronunţie – incantaţia efectivă – necesită o cunoaştere foarte precisă. În cazul lui Abracadabra lucrurile stau puţin diferit. Pentru utilizarea lui nu este neapărat necesară de fiecare dată prezenţa unui iniţiat, căci o dată imprimat pe pergament (de către magician) şi citit (activat o singură dată de acesta), el devine utilizabil de către simplul credincios, care este convins de faptul că energiile divine ale lui Abrasax se ascund în el şi acţionează curativ fără a fi neapărat invocate. Acesta ar fi unul din motivele pentru care, în timp, se pierde înţelesul lui. Iar la un moment dat, cu toate că era “înscris în atâtea talismane din Evul Mediu, a fost considerat o absurditate care nu vrea să spună nimic” (Alexandrian, Istoria filozofiei oculte, Ed. Humanitas, Bucureşti 1994, p.78).
În fine, pe Aldabaram nu-l putem privi din această perspectivă. El are o continuitate şi sensuri care deşi rămân ascunse profanilor, nu se pierd ca în cazul anterior.

Scandalul Logo-ului "Explore the Carpathian garden"

Scandalul Logo-ului "Explore the Carpathian garden": Raspunsul THR/TNS Captura foto de pe http://www.piticu.ro/

Dupa ce Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) a transmis vineri un comunicat in care spicuia fragmente din explicatiile date de asocierea THR/TNS cu privire la brandul turistic al Romaniei, asocierea a transmis la randul sau un comunicat cu explicatii ample pe acest subiect.
"Proiectul se refera la un brand turistic, ceea ce nu este acelasi lucru cu elementul grafic al D-lui Nulens. Un brand turistic de tara este un set de idei si perceptii despre tara respectiva aflate in mintea turistilor. In masura in care brandul devine cunoscut, dorit si va fi perceput ca diferit de cel al tarilor rivale, el va prinde putere si va reprezenta un important avantaj competitiv pentru tara in cauza", se arata in comunicatul THR/TNS, citat de NewsIn.

* "Frunza" Romaniei, tocata si luata la bani marunti


Pentru a ajunge logo-ul turistic al Romaniei a fost necesara realizarea unei cercetari ample din punct de vedere cantitativ si calitativ, atat in Romania cat si la nivel international. In baza rezultatelor, au fost stabilite urmatoarele componente principale ale brandului turistic al Romaniei:

* Atribute: natura neatinsa; autenticitate; cultura unica; siguranta.
* Valori cheie: explorare; spiritualitate; viata simpla si buna; verde.
* Personalitate: amabilitate; puritate; inocenta.


"Numai dupa identificarea componentelor de mai sus a pornit procesul pentru definirea strategiei brandului si de creare a identitatii vizuale", se mai arata in comunicat.

"Identitatea vizuala a brandului isi propune sa insumeze vizual cele mai importante idei si perceptii asociate cu brandul. In mod normal are in componenta un logotip, un izotip si un slogan. In cazul Romaniei, logotipul este cuvantul "Romania" scris intr-o tipografie manuala, izotipul este o forma similara cu o frunza /deal cu un rau/fluviu si sloganul este "explore the Carpathian garden". Identitatea vizuala a brandului a fost dezvoltata printr-un detaliat proces in care au fost implicati numerosi reprezentanti ai industriei turismului din Romania si oficiali din minister. Pe parcursul procesului, s-au dezvoltat peste 70 de versiuni de logotipuri si aprope 30 de izotipuri, iar o parte dintre acestea au fost testate in mod repetat pe piata pentru identificarea acelora preferate de potentialii vizitatori ai Romaniei. Suntem foarte mandri de rezultatul final", a explicat Eulogio Bordas Rubies, reprezentant legal al asocierii THR Asesores en Turismo, Hotelería y Recreación SA / Taylor Nelson Sofres SA".

"Izotipul a fost dezvoltat de designerii nostri. Acesta a fost un proces de evolutie ce a pornit de la un desen executat manual pe hartie si care s-a terminat cu varianta finala digitala, trecand prin numeroase variante intermediare. Ne-am indeplinit in totalitate obligatiile din contractul de realizare a brandului turistic al Romaniei impreuna cu actul aditional, datate 24 noiembrie 2009 si 22 aprilie 2010, inclusiv articolul 14", se arata in comunicatul asocierii THR/TNS.


* Logo-ul "Explore the Carpathian garden", cumparat de pe internet ?
"Brandul turistic al Romaniei si toate componentele lui au fost create independent si de aceea ele trebuie privite ca fiind produse originale.
Nu am stiut de existenta elementului grafic al D-lui Nulens pana la aparitiile din media in cursul zilei de ieri 29 iulie 2010. Pentru ca elementul grafic al D-lui Nulens sa poata obtine protectie copyright trebuie sa se demonstreze ca este o „opera de arta” si in opinia noastra, simplitatea desenului ce consta din reprezentarea unei frunze permite ridicarea semnului intrebarii in privinta faptului ca acest element grafic este indreptatit sa se bucure de o astfel de protectie", a adaugat Eulogio Bordas Rubies.

Totodata, asocierea THR/TNS considera ca trebuie avuta in vedere faptul ca "orice diferenta, chiar si una minora intre desenele comparate, este relevanta pentru a exclude incalcarea drepturilor de proprietate". "In acest sens, elementele diferite ale identitatii vizuale turistice a Romaniei constituie un intreg ce nu poate fi analizat pe componente. De aceea, daca vom compara identitatea vizuala turistica a Romaniei cu desenul D-lui Nulens (si cu alte lucrari similare) vom observa ca perceptia globala a celor doua este clar diferita", se mai arata in comunicat.

"Mai mult, chiar atunci cand se face comparatia intre desenul D-lui Nulens cu izotipul continut in identitatea vizuala turistica a Romaniei, in mod contrar afirmatiilor din media, acestea prezinta diferente semnificative in forma, culoare si orientare:

* Izotipul este realizat in verde si albastru in timp ce desenul D-lui Nulens este complet verde. Diferenta de culori este in mod particular relevanta pentru ca aminteste de semnifictia izotipului ce reprezinta o frunza (cu verde) si un rau (cu albastru) in timp ce desenul D-lui Nulens reprezinta doar o frunza cu nervura sa corespunzatoare;

* Forma, marginile si orientarea celor doua semne sunt diferite. De exemplu, nervura din desenul D-lui Nulens ar fi mai scurta si mai convexa decat raul reprezentat in identitatea vizuala turistica a Romaniei iar marginile frunzei cu crestaturi din identitatea vizuala turistica a Romaniei sunt cu siguranta mai lungi, mai late si mai colturoase decat in desenul d-lui Nulens", a explicat Eulogio Bordas Rubies.

"Ar trebui clarificat ca existenta de elemente grafice cu grad mare de similitudine este relativ comuna, data fiind cantitatea semnificativa de desene ce este produsa si raspandita prin internet in fiecare zi in toata lumea si numarul mare de variatii executate in legatura cu fiecare dintre ele pana se ajunge la forme finale. Cu toate acestea, THR / TNS doreste sa comunice clar ca izotipul utilizat in identitatea vizuala a Romaniei a fost dezvoltat in mod specific pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, si ca similitudinea cu celalalt desen, desi remarcabila, este absolut accidentala si neintentionata, o consecinta a doua procese creative complet diferite si nerelationate", mai scrie comunicatul.

"THR / TNS, de aceea, este in masura sa puna la dispozitie toate manuscrisele, desenele si schitele utilizate in timpul procesului creativ pentru a clarifica orice indoiala ce planeaza asupra acestui subiect. De asemenea ne punem la dispozitia MDRT pentru luarea oricarei decizii necesare cu scopul de a rezolva neintelegerea actuala, cum ar fi, solicitarea de a realiza lucrari suplimentare de grafica asupra izotipului", a conchis reprezentantul legal al asocierii THR Asesores en Turismo, Hotelería y Recreación SA / Taylor Nelson Sofres SA".

* Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului nu a efectuat nicio plata catre THR/TNS


Scrisoarea oficiala a MDRT catre THR/TNS, transmisa vineri, are la baza prevederile contractuale, conform carora asocierea garantat originalitatea elementelor manualului de brand si faptul ca acestea nu aduc atingere prevederilor legislatiei romane, comunitare si internationale, scrie Wall-Street.ro.

"Precizam ca MDRT nu a efectuat nicio plata catre THR-TNS si nici nu va efectua plati in cadrul acestui contract, pana la clarificarea acestor aspecte", aus pus oficialii MDRT.

Sloganul si logoul au fost realizate de compania spaniola THR Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion, castigatorul licitatiei pentru crearea si promovarea brandului turistic de tara. Per total, campania dispune de un buget de 75 milioane de euro, fonduri europene alocate pana la finalul anului 2013.

Aceasta prima componenta (identitatea vizuala) a fost realizata cu un buget de 900.000 euro – suma propusa de compania spaniola fiind cea mai mica din cadrul licitatiei care a avut loc anul trecut si la care au participat 13 consortii de companii de branding si cercetare.

9AM

Ministerul Turismului incearca sa dea in aceast an "o gura de aer" proaspat brandului de tara: Inspirat de maretia muntilor Carpati, noul slogan dezvaluie, insipira si "ademeneste" .... "Explore the Carpathian garden" (Exploreaza gradina din Carpati).
Brandul turistic al Romaniei va fi lansat oficial joi la Shanghai, cu ocazia Zilei Romaniei in cadrul Expozitiei Mondiale 2010 de la Shanghai.

La eveniment urmeaza sa participe alaturi de ministrii Elena Udrea si Teodor Baconschi si fostii mari sportivi si simboluri nationale, Nadia Comaneci, Ilie Nastase si Gheorghe Hagi. [Romania turistica va fi promovata in lume de catre sportivi]

"Noul brand turistic este unul proaspat. Brandul este practic o imagine, un slogan, care reprezinta Romania. Cand vezi scris sau o imagine sa stii ca se refera la Romania, se refera la anumite atractii ale Romaniei pentru care tu te-ai duce sa vizitezi tara aia. Va avea un logo care, oriunde va fi vazut, oamenii vor sti ca este Romania, iar brandul acesta arata o imaginea noua, fresh, care se refera la natura", a declarat Udrea la B1TV, potrivit Romania LIbera.

* Logoul si noul slogan au fost insa dezvaluite in presa cu o zi inainte de marele eveniment

Logo-ul ce va fi lansat cu acelasi prilej are ca element principal frunza, ca simbol primordial al naturii, al prospetimii si al cresterii.
Noul slogan a fost conceput si va fi promovat cu finantare din fonduri europene, potrivit Ministerului Turismului. Suma alocata pana la finalul anului 2013 se ridica la 75 milioane de euro, scrie NewsIn.

Specialistii din publicitate considera noul slogan drept unul nerealist si simandicos. "Suna de parca numai aici, in Romania, s-ar afla cine stie ce minunatii ale naturii. Ce e atat de extraordinar la noi si nu se gaseste in alta parte? Ca sa nu mai spunem ca metafora 'covor' pare o gluma sinistra, dupa cate defrisari s-au facut", au declarat, pentru NewsIn, specialisti din piata publicitara.

Anul trecut, s-au cheltuit 1,5 milioane de euro pentru campania de promovare sub sloganul "Romania. Land of choice". Anterior acesteia, cu ocazia intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a derulat campania de branding de tara "Romania-Fabulospirit". Costurile proiectului, nefinalizat, au fost estimate de MAE intre 3 si 5 milioane de euro. Campania "Fabulospirit" a incetat in momentul in care Mihai Razvan Ungureanu a plecat din fruntea Ministerului de Externe.

Simbolul pierdut - Narcis Virgiliu

Un mare prieten si fotograf care simte lumea simbolica si o transpune in imagine intr-o forma magica si inspirata.

http://www.narcisvirgiliu.ro/blog/simbolul-pierdut-partea-intai/

http://www.narcisvirgiliu.ro/content.php?id_cat=3